All posts in De încercat

Lecturile potrivite pentru copii, în funcție de vîrstă

Nu vă impacientați, nu m-am defectat, nu mă apuc să dau sfaturi nesolicitate, dar ne-am înscris de cîteva săptămîni la bibliotecă*, și-am pescuit de acolo mai multe pliante, dintre care unul cu sfaturi pentru părinți și educatori, vizavi de ce-i mai util și interesant de citit pentru copii, în funcție de vîrstă, care sfaturi, îmi imaginez eu, trebuie să fie cît de cît universal valabile. Mă gîndesc că poate mai sînt părinți pe care-i interesează, așa c-am tradus din pliant.

După cum recomandă oamenii care se pricep:

0-3 ani

* cărți de pînză sau plastic, materiale moi și ușor de mînuit
* cărți care îndeamnă la interacțiune
* ilustrații care reproduc obiecte ușor de recunoscut
* povești simple, cu elemente ușor de recunoscut de către copil
* albume ilustrate cu puțin text și imagini mari, ușor de identificat
* cărți cu cîntece și versuri pentru copii

3-6 ani

* povești cunoscute
* povestiri scurte și ilustrate
* teme din viața cotidiană
* cărți cu ghicitori simple
* povești cu ilustrații acompaniate de text
* povești care ajută la învățarea literelor, formelor, culorilor, animalelor
* cărți care vorbesc despre sentimente comune copiilor
* cărți despre cunoașterea de sine și a lumii înconjurătoare

7-10 ani

* primele cărți de citit individual trebuie să fie simple, cu multă grafică, care favorizează apropierea de lectură
* începe să apară lectura de diferite genuri (umor, fantastice, horror :D)
* crește preocuparea pentru cărți despre lumea din jurul lor. Îi pasionează poveștile în care își recunosc experiențele: aventuri, jocuri, prieteni
* cărți tip joc în care copiii trebuie să caute obiecte ascunse, ghicească, găsească diferențe etc.

11-13 ani

* toate tipurile de genuri (SF, romane grafice, romane polițiste)
* interes pentru cărți cu teme emoționale, sociale și profesionale
* foarte mulți tind să se identifice cu personajele cărților și din acest motiv îi interesează mult cărțile cu grupuri de personaje (în tabere, la școală etc.)


Ce e de evitat?

* obligativitatea lecturii
* subaprecierea gusturilor lor și impunerea gusturilor noastre (părinți, profi etc.)
* să le cerem să facă rezumate după lecturi
* controlarea a tot ce citesc
* să le impunem întotdeauna lecturile care se cer la clasă
* înțelegerea cititului ca o sarcină școlară în plus

Și, se concluzionează: o carte care nu se potrivește cu interesele copilului, poate să îl îndepărteze de dorința de a citi.

A photo posted by Lavinia (@rosuvertical) on

*Dacă vreți neapărat să ne invidiați, aflați că permisul e gratuit, pentru toată viața, valabil în orice bibliotecă publică din Catalunya. Se pot împrumuta pînă la 15 cărți, 6 DVD-uri și 9 alte materiale multimedia în același timp, pentru 30 (!) de zile, cu posibilitatea de prelungire de 3 ori sau ebooks 2/21 de zile.

***
K.J. a scris recent despre 10 cărți pentru băieții de 10 ani (presupun că urmează și petru fete?), iar Mihaela a scris cu ceva timp în urmă despre cum să-i încurajăm pe copii să citească. Poate vă folosesc.

Baking Fiction – mîncare inspirată din cărți

Fac ce fac, și tot la cărți ajung (copiii sînt încă în vacanță, azi se bucură de cadourile primite de la Magi; v-am spus că în Spania cadourile sînt aduse de Los Reyes Magos – în toată țara au fost ieri nenumărate parade, am ieșt și noi în Plaça Catalunya, am rezistat cam 30-40 de minute. Cînd ai o înălțime rezonabilă, nu 1,54 ca subsemnata, și ești fără copii mici merită, e un spectacol în toată regula).

Dar înapoi la ficțiune și mîncare.

Pe Kate am descoperit-o acum cîteva săptămîni citindu-i un articol în The Guardian, despre un fel de mîncare pomenit în The Secret History de Donna Tartt, pe care o terminasem și eu de citit cu puțin timp înainte, așa că mi-a atras atenția. Abia după cîteva zile am intrat pe blogul ei – The Little Library Café– și am descoperit că are o mulțime de rețete inspirate din cărțile pe care le citește sau le-a citit în copilărie. De toate pentru toți, de la Narnia, Harry Potter, Pippi Șosețica, Moby Dick, Jane Eyre, The Great Gatsby, Sticletele, Prietena mea genială sau chiar Umbra vîntului.

Între timp am început s-o urmăresc pe Instagram, care e oricum plin de poze cu mîncare, dar na, nu-s toate la fel de literare. Cîteva exemple:

Pizza inspirată de Prietena mea genială, Elena Ferrante

Clam Chowder din Moby Dick

Alfajores, din Un veac de singurătate

Dumplings, Soția Zeului Bucătăriei de Amy Tan

Coffee and Walnut Cake, Rămășițele zilei de K. Ishiguro

Pa amb tomàquet

A photo posted by roșuvertical (@rosuvertical) on


Știu c-am nimerit într-o perioadă proastă cu postarea asta, acum vă stă gîndul la cozonac, miel și ouă roșii, ocazie cu care nu pot să nu-mi amintesc cum mi-a spus mie odată un secui, apropo de tradițiile de Paște: “la noi se sacrifică miorița și se mănîncă oi roșii”.

Dar să revin. Pa amb tomàquet e unul din cele mai minunate lucruri care se întîmplă în bucătăria catalană, care e pe cît de simplu, pe atît de sau chiar mai gustos. Practic avem de-a face cu pîine și roșii sau pită și porodici, dacă vreți, pentru un plus de autenticitate. Pentru că bucătăria e luată foarte în serios în Catalunya (și Spania, în general), e musai musai de respectat ordinea operațiilor, de altfel foarte simplă, după cum rezultă și din imaginea de mai jos:

image
sursa foto

1. Prăjit felii de pîine (preferabil pîine țărănească, dar la restaurante se mai servește și pe felii de baghetă)
2. Frecat feliiile de pîine cu usturoi (opțional, dar mai bine cu, trust me)
3. Tăiat roșia bine coaptă în jumătate și frecat feliile de pîine.
4. Un praf de sare
5. Cîțiva picuri de ulei de măsline deasupra

Se servește ca atare (o găsiți în toate meniurile de tapas) sau cu chorizo, fuet, botiffara ori alte mezeluri specifice, cu brînză sau lîngă tortilla. E atît de populară încît inclusiv McDonald’s o are în meniu și atît de simplă că se face acasă făra bătaie de cap și nu e niciodată suficient de multă. Pont: dacă nu aveți roșii foarte bine coapte, dați roșiile pe răzătoare și ungeți apoi feliile de pîine.

Pîinea cu roșii nu e o invenție catalană, să ne-nțelegem. Se mănîncă și-n Italia (bruschetta), și-n Provence, și-n Malta sau Creta. Eu nu pot să fac comparația decît cu bruschetta și, indiferent cît de mult iubesc mîncarea italiană, trebuie să recunosc că pa amb tomàquet e mai bună.

Cei mai creativi părinți ai anului

Cei de la Mashable au făcut o listă cu părinții care au ridicat ștacheta creativității în 2014. Fie că-i vorba de fotografie, de tot felul de invenții ciudate, de videouri amuzante sau lunch box-uri originale. Preferații mei sînt, de departe, familia Holderness, am stat odată o seară întreagă și m-am tot uitat la videoclipurile lor.

Dacă tot e vremea de liste și bilanțuri, Maria Popova de la Brainpickings a făcut și ea o listă cu cele mai bune cărți pentru copii de anul ăsta, toate cu ilustrații nemaipomenite. Sînt atît de multe cărți faine pe lista ei, că nu știu care să-mi placă mai mult, The Lion and the Bird, Ah-Ha to Zig-Zag (neapărat!), Hansel & Gretel (adaptată de Neil Gaiman, dar mai ales pentru ilustrațiile alb-negru incredibile) sau poate The Pilot and The Little Prince (că tot am văzut agitație zilele astea apropo de trailerul viitorului film).

Și dacă tot am menționat cărțile pentru copii, să mai zic și că Goodreads și-a anunțat premiile pe anul în curs, în urma voturilor cititorilor. Cel mai amuzant, la capitolul carte ilustrată, mi se pare faptul că pe locul 2 a ieșit The Book with No Pictures, care, doh! nu are pictures și despre care aminteam și eu acum ceva timp.

O carte pentru copii și 2 lucruri care-mi plac la ea

Processed with VSCOcam with c1 preset

Cartea  e Albă ca zăpada, nimic neobișnuit. Am cumpărat-o cu 1 euro de la un magazinaș care avea lichidare totală. N-am stat mult s-o răsfoiesc în magazin (am observat doar că e în catalană – pricep din ea exact cît să-mi amintesc povestea :-)), dar acasă am studiat-o un pic și-am remarcat așa:

– personajele sînt desenate foarte fain, fără glamour-ul Disney cu care am fost spălați pe creier (acum, sincer, dacă închideți ochii, nu pe Albă ca zăpada din Disney o aveți în fața ochilor?). Alba asta are părul ciufulit și nasul un pic cam mare, nu prea se conformează standardelor actuale de frumusețe. Ca să nu mai zic că prințul e mustăcios, cine a mai văzut azi prinți mustăcioși?

– și mai mult mi-a plăcut că textul e 2 în 1. Pe de o parte e textul original (cred) al fraților Grimm, pe de alta, mai jos, cu litere cursive, e textul simplificat, pentru a fi citit copiilor mici. Chestia asta mi s-a părut genială, eu n-am mai văzut-o în cărți pentru copii, dar e drept că nici n-am prea cumpărat cărți de genul în ultimii zeci de ani.

O să mai caut cărți de la editura asta că-mi place mult ideea lor.

Postcards: Castelldefels

Processed with VSCOcam with k2 preset

Processed with VSCOcam with c1 preset

Processed with VSCOcam with k3 preset

Processed with VSCOcam with k2 preset

***

Castelldefels  e la 20 de km de Barcelona, se ajunge super simplu, cu trenul, pe care-l poți lua fix din buricul orașului. E o alternativă mai liniștită și prietenoasă la plaja din Barceloneta, care e întotdeauna plină ochi de turiști.

În care se arată că tableta nu e un lucru rău pentru copii

Am vrut să spun, clișeistic, că viitorul aparține tehnologiei. Dar cînd propria mamă are un iPad, se cheamă că prezentul deja îi aparține, nu? Vrem, nu vrem, așa cresc și copiii noștri, înconjurați de device-uri care mai de care mai sofisticate și mai moderne. Și dacă n-au în momentul ăsta o tabletă, vor avea, trust me, mai curînd decît vrem noi. Nu vorbesc, desigur de ăștia mici, ca prunca mea, în cazul lor au părinții și e suficient. Cît e de OK și cît de mult vrem noi ca părinți să-i ținem departe de păcătoasele device-uri (pentru că, nu-i așa, e greșit să-i dai copilului pe mînă tableta, nu se pupă cu părințenia de rit nou, nu e eco, nu e bio, n-are binecuvîntarea OMS), e un alt capitol, dar din aceeași poveste.

Bun. Am un soț care mănîncă aplicații pe pîine, căci cu asta se ocupă. Și dacă toată ziua e cu nasul în ele, îmi mai arată și mie cîte unele care crede că mi-ar plăcea sau i se par lui interesante, cum ar fi asta de la NASA. Așa că atunci cînd mi-a arătat Epic! am zis imediat că o vreau neapărat, deși eram aproape sigură că e un pic prea devreme pentru Ingrid, care oricum are foarte puțin acces la iPad, mai ales de cînd am aflat că trebuie să poarte ochelari; trec zile întregi, ba chiar săptămîni uneori, fără să pună mîna pe el, asta și pentru că acum cel mai interesant e să apese pe buton, nu să citim/vedem o poveste.

Epic! se laudă că au mii de cărți în engleză pentru copii (2-12 ani), am răsfoit catalogul și da, sînt multe, într-adevăr. Sînt grupate tematic (picture books, animals, machines & structures, activity books, nature & science etc.) sau poți să le răsfoiești în funcție de vîrsta copilului. Poți să le salvezi și să le citești apoi offline, iar copiii primesc puncte și steluțe în funcție de cît au citit, pot să-și customizeze profilul etc. Dacă ești un părinte care crede că tableta nu e un lucru bun pentru copii (dar totuși i-ai cumpărat-o copilului tău) și că mai bine ar pune mîna pe o carte, s-ar putea ca aplicația asta să vă încînte pe amîndoi. Mie mi se pare o idee genială.

epic1

Partea mai puțin plăcută e că funcționează pe bază de abonament lunar, dar dacă vrei doar să vezi ce și cum, poți să o instalezi gratuit o lună, cu condiția ca luna următoare să plătești 5$, așa am făcut și eu. Din păcate, pentru noi e încă prea devreme pentru aplicația minune, copila mea e în continuare fascinată mai mult de butoane cînd vede iPadul, dar perseverăm, am “citit” totuși cîteva cărți cu poze, gen

epic2

Acum mă gîndesc ce idee faină ar fi ca cineva să facă ceva similar cu cărți în română, nu poți avea pretenția ca toți copiii sau părinții lor să citească în engleză, plus că avem și în română o mulțime de cărți faine pentru copii. Dacă știți pe cineva interesat să investească în așa ceva, dați-i o idee.

 

Dacă vă nimeriți în Barcelona cu copiii,

cel mai probabil veți vrea să mergeți la plajă, nu prin muzee sau la cumpărături. Asta dacă nu cumva sînt foarte mici sau suficient de mari deja încît să priceapă sau să fie interesați de artă sau shopping.

Cu toate astea, odată ce vă veți fi plictisit de atîta plajă (îmi imaginez că se poate, eu nefiind genul de om care să reziste prea mult la soare), poate că veți vrea să mergeți și în alte locuri kid friendly. Pe măsură ce le vedem și noi, o să scriu despre ele, cu ce mi-a sau nu mi-a plăcut.

Să rămînem la plajă deocamdată. Nu cred că eyescream and friends are cea mai bună înghețată din Barceloneta, dar arată-i unui copil ceva de genul și n-o să mai vrea înghețată de altundeva.

eyescream

Pachetul ăsta (o înghețată și două toppinguri) costă 4.30 euro, mi se pare un pic cam mult pentru un copil, dar sînt și variante mai mici. Iar cînd vezi că apa pe care o vînd ei se numește Tears of Joy îți vine să cumperi o sticlă numai așa, să fie. :-)

Pudding e un must see. Dacă eu ca adult am fost fermecată, pot doar să-mi imaginez ce simte un copil. Nu vă opriți la primele mese, mergeți direct la demisol, acolo se întîmplă magia. Un loc decorat ca o poveste, mi-a adus cumva aminte de Alice în Țara Minunilor, e perfect pentru copii. Cărți, jocuri, tablă de desenat, mobilier de copii, scaun de bebe, cam tot ce-ți trebuie ca să-ți bei cafeaua în liniște în timp ce copiii sînt prinși în tot felul de activități. Asta a fost o glumă, mamele nu își beau niciodată cafeaua în liniște. Cred că și meniul e destul de potrivit pentru copii, noi am mîncat cheesecake și tartă cu lămîie, dar există și sandviciuri, quiche-uri, tot felul de salate, sucuri de fructe, ceai. Ingrid a mîncat un iaurt de la mine din geantă, n-a observat că noi trișăm, era ocupată cu niște cuburi. Abia aștept să mai mergem.

Processed with VSCOcam with a1 preset

Processed with VSCOcam with p8 preset

Processed with VSCOcam with f2 preset

Poble Espanyol e un complex arhitectural construit în 1929 cu ocazia Expoziției Internaționale. Eu îi zic Muzeul Satului, deși D. spune că îi fac o defavoare spunînd-i așa, și e de obicei plin de turiști, dar e gîndit în așa fel încît să atragă și localnicii, oferind activități și abonamente anuale pentru tot felul de ateliere. În total sînt 117 clădiri din aproape toate zonele Spaniei.

Processed with VSCOcam with f2 preset

Processed with VSCOcam with g3 preset

Ce e frumos în Poble Espanyol, pe lîngă străduțe, piațete și clădiri (care adăpostesc magazine de suveniruri, ateliere sau restaurante) sînt multele evenimente care au loc aici: festivaluri culinare, festivaluri de muzică (tradițională sau nu), activități pentru copii (ateliere creative, teatru – care are un repertoriu care se schimbă lunar), plus ocazia de a întîlni zeci de artizani autentici (pielari, fierari, sticlari, bijutieri etc.) pe care îi poți vedea la muncă și poți evident, să și cumperi ceea ce produc ei. Apopo de cumpărat, cel mai mult mi-au plăcut magazinele cu produse gourmet (free tasting, nu vă sfiiți!), arată și miros excepțional.

Processed with Moldiv

Processed with VSCOcam with f2 preset

Dacă tot vă aflați aici, intrați (gratuit) și în Muzeul Fran Daurel, aveți ocazia să vedeți cîteva lucrări de Dalí, Picasso sau Miró, pe lîngă mulți alți artiști contemporani.

Va urma. :-)

Load More